Procesul de la Bologna si invatamantul superior romanesc
Procesul de la Bologna
- Spre Spatiul European al Învatamântului Superior -
Pe data de 19 iunie 1999, la un an dupa Declaratia de la Sorbona, Ministrii responsabili pentru învatamântul superior din 29 de tari ale Europei au semnat Declaratia de la Bologna, convenind asupra unor obiective comune importante pentru dezvoltarea coerenta si armonioasa în domeniul învatamântului superior pentru anul 2010. România a semnat Declaratia de la Bologna în 1999, angajându-se astfel sa includa obiectivele stabilite în prioritatile învatamântului superior românesc.
La urmatoarea conferinta a ministrilor educatiei ce a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numarul obiectivelor a crescut, iar statele semnatare au reafirmat obiectivul de a forma Spatiul European al Învatamântului Superior pâna în anul 2010.
Pe data de 19 septembrie 2003, Ministrii responsabili pentru învatamântul superior din 33 de tari ale Europei s-au întâlnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute în domeniu si de a stabili prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea Spatiului european al învatamântului superior.
Concluziile Consiliilor Europene de la Lisabona (2000) si Barcelona (2002), care au ca scop transformarea Europei în cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila sa produca o crestere economica sustinuta si o mai mare coeziune sociala, constituie cadrul general al apelului la asigurarea unei cooperari mai apropiate în contextul procesului de la Bologna.
Spatiul European al Învatamântului Superior (SEIS) va beneficia de sinergiile cu Spatiul European al Cercetarii, consolidând astfel o Europa bazata pe cunoastere. Scopul acestei actiuni este de a pastra bogatia culturala si diversitatea lingvistica a Europei, precum si de a educa potentialul de inovatie, de dezvoltare economica si sociala printr-o cooperare atotcuprinzatoare între institutiile europene de învatamânt superior.
Asigurarea calitatii
Calitatea învatamântului superior s-a dovedit a fi fundamentul formarii SEIS. Ministrii educatiei s-au angajat la Berlin sa sustina dezvoltarea în continuare a sistemului de asigurare a calitatii la nivel institutional, national si european. S-a accentuat necesitatea de a elabora criterii mutual acceptate si metodologii de asigurare a calitatii.
De aceea, ei au cazut de acord ca pâna în anul 2005 sistemele nationale de asigurare a calitatii sa includa:
Definirea responsabilitatilor organelor si institutiilor implicate.
Evaluarea programelor sau institutiilor, inclusiv evaluarea interna, analiza externa, participarea studentilor si publicarea rezultatelor.
Un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile.
Participarea internationala, cooperarea si organizarea retelelor.
Adoptarea unui sistem bazat pe doua cicluri
În baza angajamentului ministrilor educatiei referitor la sistemul pe doua cicluri, s-a dat curs unei restructurari comprehensive a peisajului învatamântului superior european. Toate tarile semnatare s-au angajat sa înceapa implementarea sistemului mentionat pâna cel târziu în anul 2005.
România a creat cadrul legislativ necesar restructurarii pe doua cicluri a învatamântului superior prin Legea 288/24.06.2004 privind organizarea studiilor universitare. Implementarea noii structuri se va face începând cu anul universitar 2005-2006.
De asemenea, tarile membre au fost încurajate sa elaboreze un cadru al calificarilor comparabile si compatibile pentru sistemele de învatamânt superior, care ar cauta sa descrie calificarile în termeni de abilitati, pe nivele, conform rezultatelor procesului de învatare, competentelor si profilului. De asemenea, se prevede elaborarea unui cadru atotcuprinzator de calificari pentru SEIS.
Promovarea mobilitatii
Mobilitatea studentilor, a personalului academic si administrativ reprezinta baza pentru formarea SEIS. La Berlin s-a subliniat faptul ca cifrele ce caracterizeaza mobilitatea au crescut, de asemenea, si datorita sprijinului din partea programelor Uniunii Europene, si s-a convenit asupra întreprinderii masurilor necesare pentru cresterea calitatii si îmbunatatirea monitorizarii datelor statistice referitoare la mobilitatea studentilor.
Implementarea sistemului de credite
Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS) are un rol deosebit de important în facilitarea mobilitatii studentilor si în dezvoltarea curriculumului international. ECTS devine, pas cu pas, o baza generalizata pentru sistemele nationale de credite. Tendinta manifestata în prezent implica extinderea sistemului ECTS de la transfer la acumulare, care sa fie aplicat consistent în întreg spatiul european al învatamântului superior.
Recunoasterea diplomelor: Adoptarea unui sistem de diplome comparabile si bine definite
Toate tarile participante la Procesul Bologna trebuie sa ratifice Conventia de la Lisabona referitoare la recunoasterea diplomelor, autoritatile nationale competente ce fac parte din retelele ENIC si NARIC la, sa continue implementarea Conventiei.
La conferinta de la Berlin a fost stabilit ca obiectiv faptul ca începând cu anul 2005 fiecare absolvent va primi suplimentul la diploma automat si fara plata. Acest document trebuie emis într-o limba de circulatie europeana.
Promovarea dimensiunii europene în învatamântul superior
Ca urmare a apelului formulat la Praga, continua sa se dezvolte modulele aditionale, cursurile si curriculumul cu continuturi, orientare si organizare europeana. Initiativele întreprinse de catre institutiile de învatamânt superior din numeroase tari ale Europei au contribuit la mobilizarea resurselor academice si traditiilor culturale în favoarea promovarii dezvoltarii programelor integrate de studii si de titluri comune la nivelul unu, doi si trei.
Se considera necesara includerea în programele comune de calificare a unei perioade substantiale de studii peste hotare, precum si o prevedere adecvata pentru diversitatea lingvistica si procesul de învatare a limbilor, astfel încât studentii sa poata obtine un potential deplin pentru competitivitatea pe piata muncii, identitatea si cetatenia europeana.
Legea 287/24.06.2004 privind consortiile universitare permite institutiilor de învatamânt superior din România asocierea pe baze voluntare între universitati de stat sau private, urmarindu-se sporirea atractivitatii învatamântului superior din România.
Promovarea caracterului atractiv al Spatiului European al Învatamântului Superior
Caracterul atractiv si deschis al învatamântului superior european trebuie intensificat, confirmându-se si disponibilitatea de a dezvolta programe de burse pentru studentii din tari terte. În 2004 a fost lansat programul de mobilitati si cooperare în învatamântul superior Erasmus Mundus, care promoveaza Uniunea Europeana ca un centru de excelenta în educatie în întreaga lume prin programe de master de înalta calitate. Schimburile transnationale în învatamântul superior trebuie gestionate în baza calitatii si valorilor academice si s-a convenit sa activeze într-un format comun în acest sens. În cazul existentei unor circumstante adecvate, un astfel de format trebuie sa includa partenerii sociali si economici.
Dimensiunea sociala
La Praga, în 2001, ministrii europeni ai educatiei au accentuat dimensiunea sociala în special în relatie cu mobilitatea studentilor. Unul dintre scopurile generale ale învatamântului superior este cresterea coeziunii sociale si a echitatii. Acest scop ar trebui sa aiba un rol central în crearea SEIS. În acelasi timp, exista o nevoie bine definita pentru consultare si concertare în cadrul SEIS în ceea ce priveste tintele si scopurile politicii sociale pentru studenti.
În 2004 în România au fost continuate masurile de sprijin pentru studenti, prin Legea burselor private 376/4.10.2004.
ÃŽnvatarea pe tot parcursul vietii
La Berlin s-a subliniat contributia importanta a învatamântului superior în transformarea formarii continue într-o realitate. S-au întreprins pasii pentru a alinia politicile nationale la realizarea acestui scop si institutiile de învatamânt superior au fost încurajate sa extinda posibilitatile formarii continue si la nivelul învatamântului superior, inclusiv prin recunoasterea studiilor anterioare.
Mai mult, ministrii au cerut celor implicati în domeniul elaborarii normelor de calificare pentru Spatiul european al învatamântului superior, sa prevada mai multe trasee flexibile de formare, oportunitati si tehnici de învatare si, de asemenea, sa foloseasca eficient creditele ECTS.
Spatiul European al Învatamântului Superior si Spatiul European al Cercetarii - doi piloni ai societatii bazate pe cunoastere
Necesitatea de a promova legaturi mai strânse între SEÎS si SEC într-o Europa a cunoasterii si importanta cercetarii ca o parte integranta a învatamântului superior din Europa, implica completarea actualei structurari pe doua cicluri a învatamântului superior prin includerea nivelului doctoral ca al treilea ciclu al Procesului Bologna. Ministrii au încurajat cresterea mobilitatii la nivel doctoral si postdoctoral si intensificarea cooperarii în sfera studiilor de doctorat si în pregatirea tinerilor cercetatori.
Concluzii
În vederea realizarii obiectivelor stabilite pentru anul 2010, este de asteptat sa se ia masuri de analiza a progreselor obtinute în Procesul Bologna, furnizându-se astfel informatii utile referitoare la evolutia procesului, oferind posibilitatea de a lua masurile necesare îndeplinirii obiectivelor .
Ministrii Educatiei reuniti la Berlin în 2003 au însarcinat Grupul de implementare Bologna (Bologna Follow-up Group) cu organizarea unui proces de analiza pâna la Summit-ul din 2005 de la Bergen si cu luarea unor masuri pentru pregatirea detaliata a rapoartelor referitoare la progresele si implementarea prioritatilor intermediare stabilite pentru urmatorii doi ani:
• Asigurarea calitatii;
• Structura pe doua cicluri;
• Recunoasterea titlurilor si a perioadelor de studii.
|
